Mănuși anti-tăiere

Cum citești marcajele de pe mănușile de protecție (EN 388, EN 407, EN 374)

Pe mănușile de protecție vezi pictograme cu un scut și câteva cifre dedesubt, de tipul 4X42C. Nu sunt coduri de producător: sunt rezultatele testelor din standard și îți spun exact cât de bine te protejează mănușa. Iată cum le citești.

EN 388 – riscuri mecanice

Este marcajul cel mai des întâlnit, pe mănușile pentru construcții, montaj, depozite și mecanică. Are patru cifre și una sau două litere, în această ordine:

  1. Rezistența la abraziune – de la 0 la 4;
  2. Rezistența la tăiere (testul cu lamă rotativă, „Coupe”) – de la 0 la 5. Un X înseamnă că testul nu s-a făcut sau nu este relevant pentru material;
  3. Rezistența la rupere – de la 0 la 4;
  4. Rezistența la perforare – de la 0 la 4;
  5. Rezistența la tăiere după ISO 13997 (testul TDM) – litere de la A la F; F înseamnă protecția cea mai mare;
  6. P (opțional) – protecție la impact pe dosul palmei.

Exemplu: 4X42C = abraziune foarte bună (4), testul Coupe nerelevant (X), rupere 4, perforare 2, tăiere nivel C după TDM.

Ce înseamnă în practică: pentru tablă, sticlă sau lucru cu muchii tăioase, uită-te la litera de tăiere – de la C în sus pentru risc mediu, D–F pentru risc mare. Vezi mănușile anti-tăiere. Pentru manipulare generală, montaj și construcții, contează mai ales abraziunea și ruperea – vezi mănușile de uz general.

EN 407 – căldură și flacără

Pictograma cu flacără are șase cifre, fiecare de la 0 la 4:

  1. comportarea la foc (cât de repede se stinge materialul);
  2. căldura de contact (cât timp poți atinge o suprafață fierbinte);
  3. căldura convectivă;
  4. căldura radiantă;
  5. stropi mici de metal topit;
  6. cantități mari de metal topit.

Pentru sudură se folosesc mănuși certificate și după EN 12477: tip A (protecție mai mare, mai groase – sudură MIG/MAG, electrod) și tip B (mai subțiri, mai fine – sudură TIG). Vezi mănușile de sudură.

EN ISO 374 – substanțe chimice și microorganisme

Pictograma cu un balon de laborator arată protecția la substanțe chimice. Mănușa este clasificată:

  • Tip A – rezistentă cel puțin 30 de minute la cel puțin 6 substanțe din lista standardului;
  • Tip B – cel puțin 30 de minute la cel puțin 3 substanțe;
  • Tip C – cel puțin 10 minute la cel puțin o substanță.

Literele de sub pictogramă (de exemplu JKLOPT) arată substanțele pentru care s-a făcut testul. Alege mănușa în funcție de substanța cu care lucrezi efectiv. Pictograma cu un virus (EN ISO 374-5) înseamnă protecție la bacterii, ciuperci și, dacă scrie „VIRUS”, și la virusuri. Vezi mănușile de protecție chimică și mănușile de unică folosință.

EN 511 – frig

Pictograma cu un fulg are trei cifre: protecția la frig convectiv (0–4), la frig de contact (0–4) și impermeabilitatea (0 sau 1). Pentru lucru iarna pe șantier sau în depozite frigorifice, vezi mănușile termice și de iarnă.

Categoria mănușii

Conform Regulamentului (UE) 2016/425, echipamentele de protecție sunt împărțite în trei categorii: I – riscuri minime, II – riscuri medii (majoritatea mănușilor de lucru), III – riscuri grave (substanțe chimice periculoase, căldură extremă). Mănușile din categoria III au, lângă marcajul CE, și numărul organismului care supraveghează producția.

Nu știi ce să alegi?

Spune-ne ce lucrați și cu ce materiale, și îți recomandăm mănușa potrivită. Ne găsești la 0756 424 185, luni–vineri, 09:00–16:00. Pe fiecare pagină de produs, la tabul „Certificări & standarde EN”, găsești standardele mănușii. Toate mănușile de protecție beneficiază de reducerea automată la cantitate.

Înapoi la blog